[Free] EpicGames - Doom 64

[Dav1d]

Doom 64 free pe epic games

Doom 64 este un joc cu împușcături la persoana întâi de la Midway Games. A fost lansat pentru prima dată pentru Nintendo 64 în 1997, ca al doilea joc spin-off din seria Doom după Final Doom (1996) și al patrulea joc din serie în general. Un port remasterizat a fost dezvoltat de Nightdive Studios și publicat de Bethesda Softworks pentru Windows, Nintendo Switch, PlayStation 4 și Xbox One în martie 2020 și pentru Stadia în mai 2020.

Doom 64 a fost dezvoltat din 1994 de Midway Studios San Diego sub supravegherea id Software, principalul dezvoltator al francizei Doom, și a fost intitulat provizoriu Doom: The Absolution. Are o versiune personalizată a motorului Doom, care permite noi tipuri de geometrie de nivel și iluminare colorată dinamică. Are o nouă grafică sprite pentru arme și monștri.

A primit recenzii pozitive din partea criticilor, lăudându-și grafica, designul de nivel, coloana sonoră și atmosfera generală, unii criticând lipsa elementelor noi de joc în comparație cu jocurile anterioare ale seriei. A câștigat un cult, cu mai multe porturi și mod-uri pentru PC create de fani.

 

Arme

Toate armele din Doom II sunt prezente, dar cu noi sprite și efecte sonore. Ferăstrăul are două lame în loc de una, pumnii au mănuși pătate de sânge în loc de articulații de alamă, pistolul cu plasmă are un miez electric care emite un sunet scânteietor, lansatorul de rachete are un mic recul, mânerul de amorsare al puștii este la mâner în loc de sub țeava, iar pușca „Super” cu două țevi se reîncarcă mai repede și provoacă recul.

O nouă armă numită Unmaker folosește aceeași muniție celulară ca și pistolul cu plasmă și BFG 9000. Ea își are originea în Doom Bible în 1992 și a fost planificată pentru Doom originală în 1993, dar nu a apărut niciodată. Apariția sa în Doom 64 este singura sa apariție oficială înainte de Doom Eternal, în care este scris „Unmaykr”. Cu puterea a trei artefacte antice găsite de-a lungul jocului, acesta devine mai puternic prin tragerea a trei raze laser (la o rată mai rapidă decât cea implicită) în loc de una. Primul artefact crește viteza laserului, al doilea artefact adaugă un al doilea laser, iar al treilea artefact permite armei să tragă trei lasere simultane care pot ținti automat separat unul de celălalt, permițând armei să atace trei inamici diferiți simultan cu cantități uriașe. de deteriorare rapidă.

 

 

În urma succesului Doom Marine de a contracara Hell in Doom, Doom II: Hell on Earth și în povestea Final Doom, este stabilită o politică planetară pentru a pune în carantină U.A.C. instalaţii de cercetare cu niveluri apocaliptice de radiaţii. Ani de zile, instalațiile au stat nemișcate și abandonate, până când un satelit de mult uitat care monitorizează una dintre instalații, abia funcțională din cauza anilor în care a fost supusă la niveluri ridicate de radiații, trimite un mesaj înapoi pe Pământ.

Mesajul indică faptul că o singură entitate, cu puteri vaste de întinerire și mascată de nivelurile extreme de radiație, a scăpat de detectare în starea sa paralizată. Această entitate a modificat în mod sistematic măcelul mort în descompunere în țesut viu corupt, înviând demonii.

Fiind singurul supraviețuitor cu experiență al episoadelor Doom, Marinei este trimis singur pentru a-i extermina. Mai târziu, își dă seama că demonii plănuiseră acest lucru, după ce, fără să știe, și-a permis să fie atras înapoi în Iad. Demonii nu pot să-l învingă, iar împreună cu Unmaker-ul, el se luptă în cele din urmă și o ucide pe Mama Demon. Jocul se termină cu Marinei, care nu mai sunt capabili să aibă o viață normală în urma întâlnirilor sale cu forțele Iadului, hotărând să rămână în Iad pentru totdeauna pentru a se asigura că niciun demon nu se mai ridică vreodată.

În Lost Levels din remasterul din 2020, povestea continuă, deoarece Mother Demon s-a dezvăluit că are o soră numită „Învietorul”. Îl alungă pe marin înapoi pe Phobos, forțându-l să se întoarcă în Iad pentru a-i opri pe Demoni. Se ramifică povestea dintre jocurile originale cu repornirea din 2016 a lui Doom și Doom Eternal.