Jump to content

Perspectivele Dr. Gheorghe Cerin si Dr. Pradip Jamnadas asupra bolilor cardiovasculare


Recommended Posts

Posted (edited)

In ultimii ani, tot mai multe studii si experiente clinice indica faptul ca alimentatia joaca un rol central in aparitia si prevenirea bolilor cardiovasculare. Cartea „Revolutia alimentara si sanatatea inimii” a Dr. Gheorghe Cerin, completata de prezentarile si podcasturile Dr. Pradip Jamnadas, ofera o perspectiva diferita fata de abordarile nutritionale clasice.

Ideea centrala este simpla, dar profunda:
 

Quote

Nu caloriile sunt problema principala, ci impactul alimentelor asupra glicemiei si insulinei.

Cine sunt cei doi medici?

Dr. Gheorghe Cerin

Medic cardiolog si specialist cu experienta vasta in interventii cardiovasculare complexe, cu:

  • sute de operatii pe cord deschis anual
  • experienta de peste 25 de ani in ecocardiografie si proceduri interventionale
  • expertiza in proceduri precum TAVI, MitraClip si defecte septale
  • recomandarea verificarii indicelui glicemic al alimentelor

Abordarea sa este una clinica si biochimica, concentrata pe sanatatea vaselor de sange.

 

 

 

Dr. Pradip Jamnadas

Cardiolog interventionist din SUA, profesor si fondator al unei clinici cardiovasculare, cu mii de proceduri realizate.

Este cunoscut pentru accentul pus pe:

  • preventie
  • educatie metabolica
  • rolul insulinei in bolile cardiovasculare
  • fasting ca metoda de vindecare a corpului

Abordarea sa este mai degraba metabolica si hormonala.

 

 

Bazele informatiilor despre pierdere in greutate, boli cardiovasculare, artere, sistemul cardiovascular, transformarea zaharului in glucoza.

Ideea centrala: indicele glicemic vs. calorii

Conform Dr. Cerin, indicele glicemic (IG) este un indicator mult mai relevant decat numarul de calorii.

IG arata cat de repede creste glicemia dupa consumul unui aliment.

Ce se intampla cand consumam alimente cu IG mare?

  • glicemia creste brusc
  • excesul de zahar afecteaza peretii vaselor de sange
  • organismul foloseste colesterolul pentru „reparatii”
  • se formeaza placi de aterom

Concluzie:
Nu grasimea este principalul vinovat, ci zaharul si carbohidratii rafinati.

 

Rolul carbohidratilor si al inflamatiei

Alimente precum:

  • paine
  • paste
  • orez
  • pizza
  • cartofi

provoaca cresteri rapide ale glicemiei si intretin inflamatia.

 

Acestea:

  • afecteaza microbiomul
  • cresc dependenta de carbohidrati
  • favorizeaza acumularea de grasime corporala prin stocarea acesteia deoarece corpul nu poate produce suficienta insulina si se poate ajunge la rezistenta la insulina

 

Exemplu: indicele glicemic al cartofilor

Exemplu de valori IG Cartof (Orientativ) in functie de preparare - depinde de ce scara de valori urmezi si de pe ce website sau institutie/fundatie/site medical:

  • Cartofi fierti (noi, cu coaja): 56 - 58 (IG mediu)
  • Cartofi fierti (curatati): 70 - 78 (IG ridicat/mediu)
  • Piure de cartofi: 70 - 87 (IG ridicat)
  • Cartofi copti la cuptor: 85 (IG ridicat)
  • Cartofi prajiti: 63 - 75 (IG mediu/ridicat)
  • Cartof dulce (fiert/copt): 44 - 63 (IG mic/mediu)

 

Observatie importanta:

  • gatirea, mai precis prepararea termica creste indicele glicemic, deoarece amidonul se transforma mai usor in glucoza.

 

 

Eveniment la Galen Foundation Lecture 2019 prin care demonstreaza ca grasimile sunt bune si carbohidratii toxici, nu invers cum i-au invatat predecesorii

 

Insulina – cheia metabolismului

Dr. Jamnadas subliniaza ca problema principala este insulina crescuta cronic.

  • insulina „stocheaza” energia
  • excesul duce la acumulare de grasime
  • apare rezistenta la insulina

Nu poti slabi daca insulina este constant ridicata.

 

Fastingul (postul)

Una dintre solutiile principale propuse este fastingul:

  • post intermitent
  • OMAD (o masa pe zi)
  • in cazuri extreme, post prelungit (sub supraveghere medicala)

In timpul fastingului:

  • insulina scade
  • organismul incepe sa arda grasime
  • se activeaza procese de reparare

Important:
Dr. Jamnadas recomanda consum de apa, electroliti si sare — nu „dry fasting”.

 

Grasimi vs. carbohidrati
Diferenta fundamentala - este ENUNTATA MULT MAI BINE IN CARTE, o redau aici doar in stil sumarizat si cu cuvintele mele, pentru ca nu am cartea la indemana:

  • Conform domnului Cerin, organismul nu are filtru pentru carbohidrati prin care sa te opreasca sa nu mai mananci constant. De aici si cresterea in greutate.
  • Pentru grasimi organismul are filtru prin care te opreste sa nu mai mananci, acestea sunt detectate de corp (ti de face greata sau vomiti), Acesta este un mecanism natural al corpului care te anunta cand mananci prea multe grasimi. Ex: grasime de animal din carnea de porc/vita sau consumul de unt excesiv, consum de nucifere excesiv.

 

 

"The Bittersweet Truth" Dr. Jamnadas, MD - Galen Foundation Lecture 2019. Genial clipul video si documentat. Completeaza perfect ce zice domnul Cerin referitor la insulina si masurarea acesteia in medicina, carbohidratii rafinati 


De evitat:

  • ulei de floarea-soarelui
  • uleiuri din seminte
  • produse procesate

Recomandate:

  • unt
  • ghee
  • ulei de masline extravirgin
  • ulei de avocado
  • ulei de cocos

 

Proteinele si carnea - doua perspective

Dr. Cerin

  • recomanda moderatie
  • prefera peste si fructe de mare
  • avertizeaza asupra excesului de carne rosie

 

Dr. Jamnadas

  • sustine carnea (in special „grass-fed”)
  • grasimea animala nu creste insulina
  • problema este combinatia carne + carbohidrati

 

 

Alimente procesate si microbiom

Ambii medici sunt de acord:

  • alimentele procesate sunt daunatoare pentru artere, in special carbohidratii procesati
  • aditivii, zaharul si conservantii afecteaza organismul
  • produsele moderne nu sunt recunoscute de sistemul nostru biologic

 

Principii generale de alimentatie

  • reducerea drastica a carbohidratilor
  • evitarea alimentelor procesate
  • consum de alimente cat mai naturale
  • limitarea fructelor (in special la persoane cu probleme metabolice)
  • 2-3 mese pe zi fara gustari
  • includerea grasimilor sanatoase

 

Suplimente si observatii

  • suplimentele de calciu pot favoriza calcifierea arterelor - de evitat
  • se recomanda vitamina D3 + K2
  • hidratarea si echilibrul electrolitic sunt esentiale

 

Concluzie: doua abordari, acelasi scop

  • Dr. Cerin: accent pe calitatea alimentelor si sanatatea vaselor
  • Dr. Jamnadas: accent pe insulina si fasting

 

Obiectiv comun: reducerea inflamatiei si prevenirea bolilor cardiovasculare.

 

 

 

Chiar si in perioade mai putin stricte (vacanta, fast-food ocazional), efectele nu au fost negative atat timp cat majoritatea alimentatiei a ramas corecta.

 

Concluzie finala

Schimbarea alimentatiei nu inseamna doar slabit - inseamna schimbarea modului in care functioneaza intregul organism. Informatiile oferite de cei doi medici, completate de experienta personala, sugereaza ca:

  • alimentatia este cauza principala a multor boli moderne, in special cele cardiovasculare
  • fastingul, alaturi de evitarea alimentelor bazate pe carbohidrati (in special cei procesati) te pot vindeca de inflamatie si boli de inima, in special cu arterele.

 

Surse:

Edited by GAMECORE

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...