Recenzie Ark Survival Evolved

[Nicu FAIRSIDE.RO]

Ah, ARK: Survival Evolved… ce vremuri, ce perioadă…

Indiferent ce joc încerc să joc, ARK apare mereu ca un „flashlight” în mintea mea. De fiecare dată când spun că vreau să încerc un survival, o voce interioară îmi spune să revin în ARK.

Recenzia aceasta este făcută mai mult din punct de vedere sufletesc decât critic, deci probabil anumite idei nu se vor potrivi cu opiniile generale ale celorlalți.

Începutul și povestea mea cu jocul

Am început să joc ARK pe la finalul anului 2015. Jocul apăruse de doar câteva luni, iar eu mă uitam cu disperare la videoclipuri despre el, mai ales pentru că eram pasionat de tot ce înseamnă dinozauri.

Începutul a fost foarte amuzant și tragic în același timp. În perioada respectivă, jocul era extrem de prost optimizat, iar eu mă jucam cu aproximativ 23–33 FPS în momentele bune. Totuși, am continuat să joc constant până prin martie 2016. După aceea, din cauza faptului că jucam singur și aveam FPS foarte scăzut, am luat o pauză până în luna mai a aceluiași an.
 

Pe 12 mai am primit un mesaj pe Skype de la un prieten care mi-a spus:

— „Bă, am văzut jocul ăsta, ARK. Vrei să jucăm?”

I-am răspuns că îl știu deja și că îl joc de ceva timp, iar de atunci am început adevărata aventură.

Ulterior, pe 17 mai 2016, jocul a primit primul mare update și DLC: „The Center – ARK Expansion Map”. Am cumpărat DLC-ul împreună și am jucat ca niște disperați, adunând în perioada respectivă aproximativ 300 de ore.

În septembrie a venit unul dintre update-urile și hărțile mele preferate: ARK: Scorched Earth – Expansion Pack, lansat pe 1 septembrie 2016. De aici totul a devenit un adevărat „game changer”. Am găsit un server foarte popular la vremea aceea și am început să ne documentăm tot mai mult despre joc, ajungând să avem una dintre cele mai puternice baze de pe server. În plus, ne-am împrietenit cu foarte mulți oameni și atunci am făcut pentru prima dată peste 1000 de ore în ARK.Am jucat pe această hartă aproximativ un an, până când serverul pe care eram s-a închis. Au rămas în urmă foarte multe amintiri și momente frumoase, dar nu a fost o problemă, pentru că ARK parcă preconizase ce urma să se întâmple.Pe 12 iunie 2017 a apărut Ragnarok – ARK Expansion Map. Ragnarok a fost o experiență pe care nu am reușit să o apreciez foarte mult la momentul respectiv. Harta nu era chiar pe gustul meu și am jucat pe ea relativ puțin, aproximativ 150 de ore.După aceea, eu și prietenul meu am decis să luăm o pauză de la ARK până la un update care să ne facă să revenim cu adevărat. Acela a fost ARK: Aberration – Expansion Pack, lansat pe 12 decembrie 2017.Aberration a fost, sincer, Crăciunul anului 2017 pentru mine. A fost o experiență unică datorită primei comunități create de mine și prietenul meu. Am continuat să jucăm această hartă până pe 7 noiembrie 2018, când a apărut ARK: Extinction – Expansion Pack.Atunci am decis să schimbăm harta și să ne mutăm pe noul update, ceea ce s-a dovedit a fi o experiență foarte reușită.Până în iunie 2019, serverul a trecut din nou prin perioada de Extinction și Scorched Earth, rejucând harta noastră consacrată. Pe 18 iunie 2019 am trecut pe noul update și pe noua hartă: Valguero – ARK Expansion Map. O hartă genială, cu o poveste construită foarte bine. Pot spune că a fost o experiență extraordinară să joc pe această hartă.Apoi a venit marele update din două puncte de vedere: introducerea DLC-ului ARK: Genesis, cu noile mecanici și obiecte care au făcut jocul și mai complex, dar și upgrade-ul personal al PC-ului meu.La jumătatea anului 2019 am reușit să îmi schimb vechiul PC și să ajung la performanța incredibilă de 120 FPS în ARK. Pentru mine a fost ceva aproape divin. Trecerea de la 30 FPS, cu indulgență, la 120 FPS constant a fost incredibilă.Genesis a oferit experienței un plus enorm de varietate și culoare.

Povestea a continuat până spre finalul anului 2020, urmând ca la începutul lui 2021 să iau o scurtă pauză. Totuși, am revenit pe 14 decembrie 2021, odată cu noua hartă: Lost Island – ARK Expansion Map.

WOW. Atât pot spune despre Lost Island: wow.

A fost una dintre cele mai frumoase experiențe de gaming pe care le-am avut vreodată. Nimic din toți anii de gaming nu a reușit să îmi ofere același nivel de fericire. Am jucat această hartă obsesiv, mai ales pentru că grupul nostru crescuse enorm: de la unul-două persoane ajunseserăm la 18 oameni.Am petrecut împreună aproximativ 1200 de ore pe Lost Island.Ulterior, în 2023, am jucat pe Fjordur – ARK Expansion Map, o hartă adăugată pe 12 iunie 2022, dar pe care nu apucasem să o încercăm până atunci. Fjordur a fost o experiență unică. Nu la fel de emoționantă sentimental precum Lost Island, însă a fost experiența care a încheiat era ARK: Survival Evolved și a făcut trecerea spre ARK: Survival Ascended.Mai târziu, pe 15 iunie 2025, a apărut DLC-ul ARK: Aquatica pentru ARK: Survival Evolved. Din păcate, pentru mine a fost un eșec total, creat doar pentru a mai scoate bani din franciză. Seria ARK: Survival Evolved s-a încheiat după aproape 10 ani cu un DLC foarte criticat de comunitate.Dar, până la urmă, orice imperiu cade.
 

Aceasta a fost povestea mea cu acest joc. Mai jos veți găsi recenzia propriu-zisă.

PS:Dacă vă întrebați câte ore am adunat în toți acești ani, răspunsul este: aproximativ 9800 de ore, însumând fostul cont și contul actual.

Recenzia jocului — ARK: Survival Evolved / Ascended

Între frustrare extremă și dependență totală:

Ca jucător care a adunat mii de ore în ARK, îmi este foarte greu să fiu complet obiectiv. Jocul acesta are o capacitate unică: te poate face să vrei să îl ștergi definitiv din PC, iar două ore mai târziu să te loghezi înapoi pentru că nu îți poți lăsa baza nesupravegheată.Este o relație de tip „dragoste–ură”, cum rar mai găsești în industria gamingului.

Crafting-ul și progresia

Sistemul de progresie este, fără îndoială, unul dintre punctele forte ale jocului. Trecerea de la un simplu topor de piatră la tehnologia Tek oferă un sentiment real de evoluție și realizare.Totuși, partea de „grind” devine rapid sufocantă. Pentru a construi sau repara echipamente avansate, jocul îți cere cantități uriașe de resurse. Fără un trib mare sau fără setări modificate pe un server privat, crafting-ul se transformă dintr-o mecanică de supraviețuire într-un al doilea job.

Taming-ul — inima jocului, afectată de bug-uri

Ideea de a prinde și folosi dinozauri este principalul motiv pentru care mulți jucători nu se pot lăsa de ARK. Fiecare specie are un rol clar: colectare, transport sau luptă.

Problema apare la execuție.Să păzești un dinozaur adormit timp de câteva ore, doar pentru ca acesta să fie atacat în ultimul minut de un prădător apărut de nicăieri, este extrem de frustrant. În plus, inteligența artificială a creaturilor rămâne deficitară. Dinozaurii se blochează frecvent în texturi sau refuză să atace atunci când le ordoni.

Sistemul de construcție — îmbunătățit, dar încă rigid

Tranziția către Unreal Engine 5, odată cu versiunea Ascended, a rezolvat multe probleme legate de construcții, mai ales eliminarea cablurilor și țevilor vizibile.

Totuși, sistemul de „snapping” rămâne capricios. De multe ori petreci zeci de minute încercând să aliniezI un perete sau o fundație din cauza terenului neregulat, lucru care afectează fluiditatea experienței.

PvP vs. PvE 

În PvP, ARK devine extrem de stresant. Adrenalina luptelor este uriașă, însă sistemul favorizează clar „offline raiding-ul”.

Este profund descurajant să te loghezi și să descoperi că munca ta de câteva săptămâni a fost distrusă complet de un trib mai mare, în timp ce tu erai offline.În PvE, atmosfera este mult mai relaxată și axată pe creșterea dinozaurilor, explorare și boss fights. Totuși, apare o altă problemă: jucătorii care blochează zone uriașe ale hărții cu piloni doar pentru ca nimeni altcineva să nu poată construi acolo.

Optimizarea — cel mai mare minus

Nu putem vorbi despre ARK fără să menționăm performanța tehnică.

Istoric vorbind, jocul a fost extrem de prost optimizat. Chiar și pe configurații hardware foarte puternice, scăderile bruște de FPS, crash-urile și problemele de sincronizare ale serverelor sunt frecvente.

Trecerea la noua versiune a adus o grafică spectaculoasă, însă costul în performanță a fost uriaș pentru mulți jucători.

[Derby]

@Nicu FAIRSIDE.ROun joc superb unde din pacate nu am avut oportunitatea sa traiesc o experienta asa placuta ca a ta. Nu dorea nimeni din prieteni sa il cumpere sa jucam, asa ca pana a fost free reusisem sa joc doar single-player cu crack.

Frumos review!